ONG – drumul esticilor spre înalta societate

Când trupele ruse se apropie de Harkov, al doilea oraș ca mărine din Ucraina, și pe măsură ce se apropie alegeri în Romania și Georgia, se vorbește tot mai mut despre noi „fronturi” deschise de Rusia. Aflăm despre Macedonia că a devenit ”un câmp de luptă ideologic” între Rusia și Vest, pentru că propaganda rusă ar fi câștigat alegerile în acest stat membru NATO. Faptul că macedonenii au ales un președinte și un guvern de aceeași culoare (după mai bine de un deceniu de coabitări și crize) și că acest partid este unul naționalist ar fi rodul propagandei ruse. Nu se amintește mai nimic în articolele presei vestice despre cum spargerea Iugoslaviei (în care Macedonia a primit pentru prima dată o formă largă de autonomie) a dus la nevoia afirmării unui naționalism macedonean. Nu se spune nimic disputa cu Grecia privind denumirea țării, care a amânat intrarea în NATO a noii ”Macedonii de Nord”. Nici despre pretențiile ulterioare ale Bulgariei ca guvernele de la Skopje să-si rescrie istoria într-o nota mult mai favorabilă vecinilor de la Vest, guvernul de la Sofia condiționând astfel votul pentru aderarea Macedoniei de Nord la UE.

În Georgia, ipocrizia relatărilor despre protestele de la Tbilisi în sprijinul ONG-urilor este și mai mare. În Statele Unite, Partidul Republican și Partidul Democrat au cerut investigarea activităților Institutelor Confucius finanțate de China în universitățile americane. În SUA a fost adoptată și o lege a ”agenților străini”, pentru a proteja țara de acțiuni finanțate de alte state care ar putea vulnerabiliza securitatea națională. În UE sunt trase multe semnale de alarmă privind finanțări din Rusia pentru partide și organizații europene. Însă când guvernul de la Tbilisi adoptă o lege pentru transparența finanțării străine a ONG-urilor (o lege care obligă ONG-urile cu peste 20% finanțare străină să se înregistreze ca ”agenți străini), demersul guvernului a fost declarat antidemocratic periculos, iar legea devenit „legea rusească”. Mai grav, oficialii UE încep să sugereze că o asemenea lege ar periclita integrarea europeană a Georgiei.

În cazul georgian, au apărut articole cu titluri si mai exagerate: ”Soarta Europei depinde de Georgia, care oferă Rusiei un prețios acces la Marea Neagră”. Da, Georgia joacă un rol important în transportul de hidrocarburi si energie, mai nou și în traficul de date, prin proiectul unui cablu submarin, un rol important in comerț, pe Noul Drum al Mătăsii. Însă este cale lungă de aici și până la a spune că ”O Georgie care vrea să devină membru UE și ar putea adera la NATO, ar duce la o reorientare a forțelor ruse către sud” și astfel ar permite o victorie a Ucrainei. Războiul ruso-georgian din 2009, la câteva luni de la Summitul NATO de la București care a deschis porțile pentru Ucraina și Georgia, a fost avertismentul cel mai clar al Moscovei că se va opune acestui proiect al SUA, una dintre marile greșeli de politică externă comise de Washington, în opinia profesorului John J. Mearsheimer.

De cursul protestelor din Georgia depinde nu soarta Europei, nici măcar suveranitatea Georgiei, ci imaginea și influența ONG-urilor din Estul Europei, puterea unei vaste rețele de organizații, a unor școli informale de ”cadre” ce încep să înlocuiască partidele politice, izolând și  mai mult politica de masa cetățenilor. De lupte precum cea din Georgia depind celebritatea, veniturile multor oameni influenți din Georgia și nu numai, o rețetă de viață și de ascensiune socială și materială pentru o întreagă generație de oameni școliți, depinde  forța unei adevărate „internaționale neoliberale” activă în spațiul ex-sovietic si in Europa Centrală și de Est (guvernul Arseny Yațeniuk – ”Yats is our man”, spunea atunci Victoria Nuland – format la Kiev în 2014 a inclus miniștri din Georgia, pe însuși fostul președinte Mikheil Saakashvili, miniștri din țările baltice și din SUA).

Cât contează soarta acestor rețele informale de putere și influență, numite „societatea civilă vibrantă”, în decizia georgienilor de a ieși în stradă și cât contează asocierea legii ONG-urilor cu îndepărtarea de UE si Vest în mobilizarea lor la proteste? Și este sinonimă prosperitatea rețelelor informale de putere cu aderarea la UE?

 

Mai jos, o anatomie ONG-urilor din Georgia care spune multe despre cum funcția creează organul și ăn Europa Centrală și de Est, o analiză publicată de două activiste pentru drepturile femeilor din spațiul ex-sovietic – Almut Rochowanski și Sopo Japaridze.

 

”După revolutia Trandafirilor din 2003 și peluarea puterii de către Mikheil Saakashvili, Georgia s-a deschis total spre toate experimentele cu reforme și ajutoare străine. Calculul din spatele acestor politici a fost că beneficiile geopolitice și materiale vor depăși cu mult orice formă de regres”.

A urmat un flux mare de ajutoare străine, de programe cu Banca Mondială, cu agențiile ONU, cu grupuri mai mari sau mai mici pentru ajutor pentru dezvoltare, dar și cu organizații filantropice din Vest, care și-au deschis birouri in Georgia. Regula de funcționare a acestor organizații străine este ca proiectele finanțate într-o anumită țară să fi fost stabilite „cu consultarea și colaborarea comunității”. Prin urmare, toate aceste organizații aveau nevoie de ONG-uri ”pe teren”. Cererea creează oferta și, acum, în Georgia sunt nu mai puțin de 25.000 de ONG-uri. Potrivit autorităților, 90% din finanțarea lor vine din surse externe. Însă până și această statistică este înșelătoare, pentru că ascunde faptul că uriașa majoritate a ONG-urilor au zero finanțare georgiană. Pentru membrii ONG-urilor a cere bani conaționalilor pentru a le sprijini activitatea este o idee absurdă – aproape niciun cetățean nu ar face asta.

Agențiile de ajutor externe și contractorii lor din ONG-urile georgiene au colonizat cea mai mare parte a politicilor publice și serviciilor – educație, sănătate, reforma justiției, dezvoltare rurală, infrastructură.

În practică, lucrurile se întâmplă cam așa: o mare agenție de ajutor pentru dezvoltare sau un creditor internațional (USAID, Comisia Europeana sau Banca Mondială) vine cu un nou model de reformă a educației (proiectată nu doar pentru Georgia, ci pentru multe alte țări). Pentru a da aparența participării întregii comunități, agenția contractează ONG-uri din Georgia pentru a face munca de jos: să prezinte reforma oficialilor, școlilor, profesorilor și să-i ajute să învețe ce ar trebui să știe. Nimeni nu-i întreabă pe profesori, pe părinți, pe studenți, pe cetățeni în general, ce vor sau cum cred ei că s-ar îmbunătăți lucrurile. Oamenii se simt neascultați, ignorați, tratați cu superioritate.

ONG-urile georgiene au multă putere asupra populației. Puterea lor este data de faptul că au acces la ambasadele vestice, la resursele și la legitimitatea care vin de aici. Puterea lor se bazează mult mai puțin pe sprijinul dat de cetățeni. Într-o democrație funcțională, oamenii își aleg deputații și guvernanții pentru a le reprezenta interesele. În Georgia, niște ONG-uri nealese primesc un mandat de la organisme internaționale și liste cu obiective de îndeplinit in Georgia. ONG-urile acestea nu sunt interesate de impactul proiectelor pe care le aplică, pentru că nu trebuie să răspundă în fața cetățenilor.

Această constelație de ONG-uri a dus la erodarea implicării cetățenilor, a suveranității și a democrației.

Legea ”transparenței influenței străine” împotriva căreia protestează de săptămâni întregi ONG-urile și o parte din cetățeni (lege prezentată pentru a doua oară, după o încercare in 2023), nu va rezolva problema creată de ONG-uri și expusă mai sus. Nici nu vrea sa rezolve această problema. Guvernului georgian nu-i pasă de suveranitatea țării, la fel cum nu le pasă nici donatorilor externi, agențiilor internaționale și elitelor georgiene din ONG-uri.

Partidul Visul Georgian, la putere din 2012, nu vrea să elimine finanțarea externă a ONG-urilor. Dimpotrivă, este foarte mulțumit cu acest flux de ajutoare care a finanțează politici și întregi sectoare. Ca și opoziția condusa anterior de Saakashvili, cei de la putere cred în guvernarea tehnocrată și în politici trasate de experți. Guvernul isul Georgian a eliminat multe reforme introduse de Saakasvili, mai puțin însă legile care limitează drastic taxele impuse companiilor și care interzice impozitul progresiv. Nucleul neoliberal al reformelor începute în urmă cu 20 de ani a rămas. Mulți dintre membrii de vază ai Visului Georgian sunt tineri care au studiat în Vest, sunt oameni veniți din ONG-uri sau din agențiile ONU, acolo unde și-au început cariera. Ei vin din clasa de mijloc (ceea ce în Georgia înseamnă cei mai bogați 10%), iar în clasa de mijloc intră doar managerii și ONG-iști, pentru că medicina, știința, dreptul, afacerile mijlocii nu-ți permit să câștigi cât să intri în această calsă. CV-urile liderilor Visului Georgian sunt foarte asemănătoare cu cele ale opoziției conduse de Saakashvili.

În acest ecosistem găsești cu greu oameni cărora să le pese cu adevărat de cetățenii de rând și de bunăstarea lor. Domeniul ONG este unul foarte dur și concurențial, bazat mult pe autopromovare agresivă, pe dat puternic din coate, pe multă duplicitate și mai puțin pe colaborare și solidaritate. A lucra într-un ONG georgian este calea către venituri bune, către călătorii in Vest, recepții la ambasade și intrarea în categoria elitei georgiene.

De ce ar vrea actualul guvern să le facă vreun rău ONG-urilor din care provin și de banii cărora beneficiază chiar membrii săi? Pentru că peste aspectele de mai sus se adaugă o problemă, mult mai limitată, care irită mult partidul de la putere: o clică mică dar puternică de ONG-uri cu bugete anuale de milioane de dolari, venite de la donatori externi, multe dintre ele apropiate de fostul guvern Saakashvili, se folosesc de întreaga lor influență pentru a face politică militantă. De cinci ani de zile, acesta mișcare contestă legitimitatea guvernului și cere îndepărtarea lui nu neapărat prin alegeri, cer o noua revoluție prin depășirea cadrului constituțional. Au cerut un guvern tehnocrat, însă propunerea nu a găsit mare susținere. Au inițiat proteste, cu asalturi asupra clădirilor oficiale, au cerut sancțiuni UE si SUA împotriva guvernanților.

În Georgia circulă mai multe teorii despre propunerea aceleiași legi privind finanțarea ONG-urilor în doi ani consecutivi. Una dintre ele spune că de această dată, în 2024, guvernul știe că opoziție este mai slabă și ca va avea câștig de cauză. O altă variantă este expusă chiar de actuala putere: guvernul a încercat să ajungă la un acord cu ambasadele vestice, pentru ca acestea să mai tempereze ONG-urile radicale pe care le finanțează sau să nu le mai finanțeze deloc. Ambasadele ar fi respins propunerea, iar guvernul a ales calea confruntării directe. În spatele ușilor închise, diplomații occidentali de la Tbilisi  spun că acțiunile acestor ONG-uri încalcă multe linii roșii și că trebuie făcut ceva în acest sens. Însă când sunt întrebați ce anume trebuie să facă, diplomați devin țâfnoși.

Ce se va întâmpla cu societatea georgiană din cauza acestei situații a ONG-urilor? Nimic bun. ONG-urile finanțate din Vest care au păstrat o linie moderată și au respectat comunitatea se vor trezi cu finanțarea redusă, victime ale unei lupte pe care nu au provocat-o. Legea propusă de Visul Georgian va obliga ONG-urile să fie transparente, nu însă și sectorul corporațiilor; prin urmare, legea nu va ”reda suveranitatea”, așa cum spune guvernul. Și nici măcar nu va reduce din puterea ONG-urilor radicale și cu obiective politice.

Modul în care guvernul, pe de o parte, și ONG-urile, pe de altă parte, vor să arate că sunt mari patrioți subliniază, de fapt, cât de puțin au de oferit cetățeanului de rând. Când am discutat cu mai multe asistente medicale unite într-un sindicat, ni s-a spus că donatori internaționali, în cooperare cu guvernul, le transformă profesia și comunitatea fără a le cere deloc o opinia. ”De ce să ne renoveze Banca Mondială o aripă a spitalului, când exista deja un budget pentru asta. Acum, nu vom mai ști ce se va întâmpla cu acei bani. Nu ni se spune ce bani se cheltuiesc și ce decizii se iau”. Sindicatul asistentelor a decis să nu susțină legea transparentei ONG-urilor, dar nici protestele ONG-urilor împotriva acestei legi.

Săptămânile de proteste de la Tbilisi au umplut climatul public cu minciuni, isterie și manipulare. Unul dintre observatorii protestelor a ajuns să spună că, ”oriîncotro am lua-o acum, ar fi un pas înapoi”.

O dezbatere rațională în Georgia nu va fi posibilă decât renunțând la minciuni și la manipulare. Este cel puțin supărător să-i vezi pe donatorii străini ținându-le georgienilor lecții despre cum bani străini nu înseamnă și influență străină, ci doar sprijin pentru o „societate civila vibrantă” și că donatorii nu le-ar spune niciodată ONG-urilor ce să facă și ce să nu facă. Toata lumea care știe cât de cât cum aplică un ONG pentru un grant știe că donatorii au reguli clare privind atribuirea banilor și că apoi există și reguli nescrise care stabilesc selectarea ONG-urilor. Activiștii din Georgia știu și ei foarte bine ce așteaptă finanțatorii de la ei, care comportament este premiat și care este pedepsit: criticarea guvernului pe Facebook va aduce mai multe granturi decât ajutarea unor comunități aflate în nevoie. În urmă cu câțiva ani, când donatorii străini considerau că Visul Georgian este un aliat, le-au spus ONG-iștilor să nu mai critice guvernul. Acum, le-au spus să repornească atacul. Finanțatorii străini au ajuns să-i monitorizeze pe activiști pe rețelele sociale și pot apărea consecințe dacă aceștia postează ceva în neregulă.

Catalogarea legii ONG-urilor ca ”legea rusească” este o altă manipulare cinică proiectată în lumea activiștilor liberali din Georgia, de politicienii din opoziție, dar și de oficiali din Vest. Se spune că legea este copiată după cea a Kremlinului (fact check: nu este așa) și că îndreaptă Georgia spre Rusia, că o va îndepărta de integrarea europeană. De fapt, legea este un simptom al realităților politice din Georgia. Georgia de acum este într-un cu totul alt context politic, al alianțelor internaționale și al democrației și statului de drept față de contextul în care se afla Rusia în 2012, când a fost adoptată amintita lege. Obiectivele legii din Rusia au fost cu totul altele.

Cea mai periculoasă manevră este legarea adoptării legi de procesul aderării la UE. Observatorii aflați departe, în Vest, vorbesc cu lacrimi în ochi despre cum apără georgienii ”societatea civilă vibrantă”, însă protestatarii nu spun că apără ONG-urile, pentru că nu le pasă de aceste ONG-uri. În realitate, oamenii au ieșit în stradă pentru ca li s-a spus că acesta este un moment hotărâtor pentru viitorul lor în UE. După trei decenii post-sovietice de sărăcie, de traumă, umilințe, ideea aderării la UE a devenit un proiect eshatologic, salvator pentru georgienii de rând. În imaginarul lor, aderarea la UE nu ar însemna doar o viață mai bună, ci și recunoașterea faptului că ei sunt europeni, că sunt superiori față de vecinii lor asiatici. Însă aderarea la UE are și aspect mai puțin metafizic? Georgienii ”votează cu picioarele” când vine vorba de UE, pentru că asociază integrarea europeană cu posibilitatea de emigra. În 2021 și 2022, 5% din populație a părăsit Georgia, alegând să intre în zona neagră a pieței muncii din Europa.

Una peste alta, perspectiva aderării la UE este existențială pentru georgieni. Asta a permis opoziției, ONG-urilor partizane și donatorilor vestici să fabrice criza ”legii influenței străine” și să o transforme într-o lupta pentru viitorul luminos al georgienilor. În mod iresponsabil, oficialii UE au intrat în acest joc și au repetat că legea nu este compatibilă cu ”normele și valorile UE”. Normele și valorile UE sunt vagi, spre deosebire de legile UE care nu interzic că finanțarea ONG-urilor să fie transparentizată. În acest fel, procesul aderării pare să nu mai fie unor meritocratic, ci unul arbitrar.

Avertismentele oficialilor UE că aderarea Georgiei poate fi grav afectată sună a șantaj. Pentru actualul guvern, ca și pentru cele viitoare, se pare că va fi un joc de-a cine clipește primul intre puterea din Georgia și donatorii occidentali ai ONG-urilor. Iar în asemenea condiții nu va mai fi posibilă o dezbatere despre problemele vechi de decenii care au dus la actuala lege a ONG-urilor.

 

*Într-un interviu publicat online pe 18 mai, Sopo Japaridze sugerează că protestele de la Tbilisi au un puternic caracter economic, nu doar politic, legat de orientarea spre Est sau spre Vest a guvernului, un caracter economic dat de faptul că protestatarii sunt membri ai clasei de mijloc a societății georgiene, dependenți de investițiile vestice, de granturile și împrumuturile venite din Occident.

 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 8

17 Comentarii

  1. ce e foarte straniu
    e real faptul ca imediat dupa legea data in Russia 8copiata si de Georgia)
    despre facerea publica a finatarii ONG-urilor

    in RUSIA e politic liniste ?

    (e de vazut si de ce la noi ONG-urile care-au urlat la „ordonanta 13” tac ideologic cand nu trebuie , DOVEDINT ca nu-s o ideologie ci un fel de LOBBY democratic demonstratic finatat ASCUNS din afara tarii ! 😀 )

    Nu uitati tradatorii din USR au fost un ONG care-a urlat la ROSIA MONTANA ! … inainte de-a straniu deveni din ONG partid !
    (BARNA a fost condamnat ca hotz prins ! 🙁 )

  2. OCCIDENTALI monitoriZeaZă și la noi postările PATRIOTICE ale Cetei lu’ Pițigoi ?
    măR😜g …
    ●}RumburKK- StatMajoriZdu GărZilor PATRIOTice Tulcene -RumburKK{●

  3. In toate societatile exista un loc ramas mereu liber.Acest loc este cel lasat de inactivitatea publica a oamenilor societatii.Politicienii folosesc acest loc umplandu-l cu ONG-uri care pretind ca exprima dorintele oamenilor.Astfel democratia capata o noua orientare-ongcratia.Formula e simpla.ONG-istii vorbesc,ziaristii ii asculta ,televiziunile ii reproduc pe post.ONG-istii nu sunt singuri.Ziaristii fac munca de propaganda,adica cei pusi sa anlizeze evenimentele in mod obiectiv sunt vehiculul politic al ONG-istilor instruiti in ce urmeaza sa „simta poporul””.Controlul finantarii acestor organizatii ar usura scena sociala de amestecuri speculative.UE nu vrea sa fie o federatie de state ci un imperiu care anexeaza periodic cate un pretendent,nu ca pe vremuri prin cucerire ci „”prin analiza procedurala””.Iata de ce UE are nevoie de cat mai multe ONG-uri pentru a convinge alte state.Totul sub mantia democratiei fluturata de ONG-uri.””Tradare,dar sa stim si noi””.

  4. În societatea de consum totul se rezumă la bani,restul vorbe cu care sunt hrăniți credulii. Un ONG fără bani nu valorează nimic, având bani corup pe băștinași,ce nu pricep cei din est , că odată atinse scopurile urmează a fi înțărcați,deci cum un ONG își atinge scopul cum se va opri și finanțarea,atunci cei înțărcați devin furioși. De aici și falsul suveranism apărut în est efect programat și dirijat ca și șantaj spre a nu fi înțărcați de centrul cosmopolit imperialist. Ăștia sunt pro atât timp cât mănâncă și gura lor ceva, când nu mai pică nimic de la „globaliști” o dau in suveranism, pentru a justifica in continuare finanțarile.

  5. Auzi minciuna la ONG-isti… cica protestele de la Tbilisi au un pronuntat caracter economic. Pai daca Georgia ar decide peste noapte cum au facut prostii de europeni sa impuna toate sanctiunile din UE, Rusiei, ar da faliment in 6 luni… economia lor depinde de comertul si relatiile cu FR si cu zona Euro-Asiatica. Din UE si SUA ei primesc doar bani pentru ONG-uri, si diverse „granturi” pentru drepturile depravatilor. USAID si NED opereaza in Georgia cu bugete de 20-30 milioane de $$… adica nimic la nivel de PIB… dar suficient cat sa cumpere tradatori la nivel politic, si „activisti” in strada pentru maidane si revolutii colorate.

  6. Georgieni sau Gruzini ? Nu stiu cine a inventat denumirea „Georgia” dupa Sf. George numit de ortodoxi Gheorghe dar Iranienii le spuneau „Gruzini” adica „Lupi” in limba Farsi. Dupa cum se vede acum dar shi dupa ce „Lupul” Zviad Gamsacurdia s-a sin-ucis dupa ce mushcase pe multzi altzii denumirea de „Gruzini” adica Lupi e mult Mai potrivita decat asocierea cu Sf. George. Asta sunt: Un popor, o haita de lupi turbatzi care cand nu mai pot sa mushte vecini se ucid intre ei.

  7. UE-ul cu neoliberalii sai manipuleaza bineinteles. Sunt foarte interesati de forta de munca georgiana. Adica rasa alba, relativ bine scoliti, crestini . Sunt de preferat imigrantilor turci, magrebieni sau africani. Occidentul este disperat dupa forta de munca . ONG-urile sunt puse la treaba in sensul acesta. La fel ca ai nostrii, la noi a fost la fel beneficiile aduse de emigratia romana depasind cu mult (de 3 ori dupa unele calcule) banii intrati in tara prin PNRR si alte forme de „ajutoare”.

  8. Nu se poate ajunge în China cu democrația MLM și caravana circului Patriot decât pe acolo. Și dă-i și luptă ca moldoveanul Basa până natoortodoxul ucrainian e în misiune în Africa, pentru Macron, speriind oamenii p-acolo cu-n fel de rusă dar cu degetul pe M16. Ăsta ar fi fost mersul fără anii ăștia doi de război pentru plajele Ucrainei Nu se poate în China pe mare, nu suportă serverele o informație cum că 5000 de marineri au făcut bâldâbâc odată cu alții care va să vină după ei.

  9. “protestele de la Tbilisi au un puternic caracter economic, nu doar politic, legat de orientarea spre Est sau spre Vest a guvernului, un caracter economic dat de faptul că protestatarii sunt membri ai clasei de mijloc a societății georgiene, dependenți de investițiile vestice, de granturile și împrumuturile venite din Occident.”
    Și la ei ca și la noi cei 10% = vătafii României dependenți de mafia străină ( care nu așa e mai bună decât mafia PSD -iști -Liberală) au fost scoși în stradă ca să-și apere sinecurile.

    Eu zic că legea trebuie să fie lege pentru toți.
    Toți cu toții străini ori autohtoni trebuie să își înregistreze și declare public dacă fac advocacy și activează în sfera News Distribution sursele de venituri astfel încât oricine oricând să poată ști în numele căror bani vorbesc cei ce vorbesc.

    Și la ei da și la noi, orice părerolog public din parlament ori din media persoană fizică ori corporației să fie obligat să își declare toate sursele de venituri. Iar declarația să fie accesibilă public.
    Ca să stim și noi cine îi plătește pe “deontologi”.
    Pe toți “deontologii” valorilor care ne lovesc pe noi la buzunar.

  10. Ca de obicei, Marchievici spune prostii, cu aerul de cloșcă savantă . ONG-urile acționează acolo unde statul nu.poate acționa eficient, și constituie un control asupra abuzurilor comise de stat asupra cetățenilor mult mai eficient și credibil TOCMAI PENTRU FAPTUL CĂ AU FINANȚARE INDEPENDENTĂ, DECI NU PAZESC INTERESE MESCHINE ALE UNOR POTENTAȚI LOCALI!
    Aceste ONG-uri sînt chezasia democrației și a bunei funcționări a unui stat democratic. Unde ONG-urile lipsesc, funcționarii de stat sînt foarte corupți și de o fudulie nesimțită crasă, și societatea se prăbușește. De aceea toți corupții le urăsc cu patimă, și își varsă ura lor viscerală pe toate canalele, că acest forum. E îndeajuns numai să urmărești aici cine latră contra „puterii” mult prea mari a societății civile, și îți dai seama cîte boarfe corupte publică pe acest forum!
    Revenind la Georgia, singurii care cîștigă dintr-un parteneriat cu Rusia Nazistă a lui Hitlerdoi și Skorpionul, sînt politicarzii de trei.lei, corupți, criminali și iresponsabili, cărora li se rupe-n bască dacă georgienii mor sau suferă de foame, exact ca pedeseriștii de la noi, care au vîndut industria oe trei lei, și azi zbiară că au fost înșelați! 😂 Dar micii autocrați, cu mințile duse de pofta de-a distruge și ciordi,nu pot vedea dincolo de interesele lor puturoase și meschine, și vor guița mereu că orice formă de control a lor, fie și prin niște amărîte de ONG-uri fără putere de decizie, e un atac la valorile statului de drept, unde dreptul de a jefui poporul este garantat prin acte publice realizate de jefuitori, și răspunderea e doar în fața Marii Adunături Na… ăăă… în fața Parlamentului, care reprezinta națiunea chiar și dacă la alegerile de rahat organizate de șnapanii naționali nu s-a prezentat totuși minim 51 la sută din populație!

  11. @Dan Doran
    Puisor, citeste FARA (The Foreign Agents Registration Act) din SUA si dupa, fa ciocu’ mic. Legea georgiana e pistol cu apa pe langa aia muricana. Da’ nu vrei sa infiintezi matale un ONG prin SUA cu scopul de a cenzura guvernul american, ca sa vedem si noi cum te stoarce FBI si IRS ca pe lamaie, in drum spre tzambalu’ racoros?

  12. În fotografia de deschidere a articolului, se vede cum tinerii progresiști georgieni au lângă ei pancarte în care apare cuvântul magic LGBT, recte valoarea supremă a occidentului civilizat. Pe pancarte mai apar și alte cuvinte scrise într-o limbă necunoscută mie, care ar putea să însemne: popândăi și marmote lingătoare din toate țările, uniți-vă! Păcat că lipsește steagul feeric curcubeiat, care s-ar fi asortat de minune cu crucile ne-ortodoxe georgiene… Slava!

  13. De ce sa muncesti cand mai bine intri in ONG, dai din gura faci propaganda strainilor si traiesti bine merci? Mai nasol daca stapanii isi retrag banii, ramai fara job, nu ai nicio meserie sau experienta si nici chef sa muncesti si sa faci un produs util!

  14. @Dan Coran Să înțeleg că nu vă pricepeți la politică neam, nici la noile forme pe care le-a căpătat democrațiile liberale în ultimele trei decenii. Nu-i nimic, omul cât trăiește învață, dar asta nu înseamnă că trebuie să deveniți grobian când responsabilul rubricii ” Externe „, Calin Marchievici, publică cate un articol care nu vă convine.

    Uitați însă pe scurt cum stă în realitate treaba. Democrațiile vestice representative sunt acum subminate de către cei 1% dintre cei avuți cu ajutorul ONG-urilor și a promovării în posturi de top a reprezentanților unor minorități etnice,sexuale sau rasiale ( nu toate ! ). Aceștia au ajuns ca prin finanțări substanțiale și cooperând,să ajungă în timp să controleze politica din multe state, inclusiv SUA, nu numai în Georgia.Cu alte cuvinte, aceștia încearcă să promoveze o variantă de democrație care este în realitate o veritabilă dictatură a minorităților. ( Cei 1% sunt și ei firește tot o minoritate ).

    În est, ONG-urile vor să submineze guvernele care nu sunt pe placul stăpânilor externi prin mobilizarea și presiunea străzii, care urmărește să provoace căderea guvernului în mod nedemocratic, ca în piața Maidan din Kiev,nu la urne. Ați priceput acum care este miza protestelor din Georgia ?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.